Majorarea de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale
Conform art. 942 din Codul Civil este prevăzut că, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobândă (majorarea) de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății până la data în care s-a efectuat plata.
Iar, potrivit prevederilor art. 944 din CC, în cazul în care o obligație de a da sau de a face, alta decât una de a plăti o sumă de bani, nu este executată la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere asupra echivalentului în bani al părții neexecutate a obligației, din data imediat următoare scadenței până la data executării corespunzătoare.
Este de precizat că, în cazul în care în contract s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie majorarea de întârziere calculată, fie penalitatea.
Implicațiile fiscale ale plății efectuate pentru neexecutarea obligațiilor contractuale:
- În cazul în care a fost suportată în cadrul desfășurării activității de întreprinzător, suma majorării de întârziere pentru neexecutarea prevederilor contractuale este deductibilă în scopuri fiscale, deoarece art. 30 CF limitează interdicția de deducere a sumelor penalităților, și anume, asupra impozitelor/taxelor/altor plăți obligatorii la buget și a sumelor penalităților pentru încălcarea actelor normative. Însă penalitățile pentru neexecutarea contractului nu reprezintă penalități ca urmare a încălcării actelor normative, ci ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale;
- achitarea penalităților pentru neexecutarea obligațiilor contractuale nu reprezintă nici livrare de mărfuri, nici livrare de servicii, deci nu reprezintă o livrare impozabilă. Prin urmare, ținând cont de faptul că factura fiscală se eliberează la efectuarea unei livrări impozabile, în cazul achitării penalităților pentru neexecutarea obligațiilor contractuale factura fiscală nu se eliberează.